De interes în prezenta analiză sunt prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, care prevăd că funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv.
În ce privește cea de-a doua teză potențial incidentă (angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv), potrivit Codului administrativ- art. 5 pct. 7 lit. g), aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean constă în totalitatea compartimentelor funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum şi secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale. Primarul, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului judeţean, administratorul public nu fac parte din aparatul de specialitate.
Pornind de la o interpretare gramaticală a textului Legii nr. 161/2003 și ținând cont și de faptul că materia incompatibilităților este de strictă interpretare rezultă că incompatibilitatea de la art. 88 alin. (1) lit. c) operează în cazul personalului contractual angajat cu contract individual de muncă în cadrul aparatului de specialitate al primarului.
Pentru clarificarea noțiunii de ,,aparat de specialitate al primarului”, dispoziţiile art. 154 C. adm. prevăd că: ,,(2) Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele prevăzute la alin. (1), primarul are în subordine un aparat de specialitate. (3) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual”.
În continuare, art. 5 pct. 17 definește compartimentul funcțional ca fiind structura funcţională constituită în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale, instituţiilor publice de interes naţional cu sau fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, sau al unei instituţii publice de interes local sau judeţean, fără personalitate juridică, formată din persoane cu atribuţii şi sarcini relativ stabile, subordonate unei autorităţi unice; compartimentul de resort reprezintă un compartiment funcţional.
În ce privește regimul juridic al asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, în conformitate cu art. 5 pct. 9 lit. i) C. adm., acestea sunt structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ – teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea în comun a unor servicii publice.
De asemenea, conform art. 89 din același act normativ, ,,Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţei autorităţilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt persoane juridice de utilitate publică”.
În doctrina de specialiate[1] s-a reținut că ,,asociaţiile de dezvoltare intercomunitară nu sunt instituţii publice, acestea fiind instituţii de utilitate publică. Este ştiut că prin instituţie de utilitate publică se înţelege categoria persoanelor juridice de drept privat care au dobândit statut de utilitate publică. Din această categorie fac parte şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, prin derogarea prevăzută de art. 89 din Codul administrativ”.
Totodată, conform art. 91 alin. (7) C. adm. pentru realizarea obiectivelor proprii ale asociației de dezvoltare intercomunitară, consiliul director poate propune adunării generale înfiinţarea unui aparat tehnic, finanţat din resursele asociaţiei de dezvoltare intercomunitară”.
Organizarea și modul de funcționare a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înființare și statutul asociației de dezvoltare intercomunitară, aprobate prin hotărârile consiliilor locale, respectiv județene asociate, conform art. 91 alin. (2) din Codul administrativ. Valorificând prevederile de mai sus, opinăm că exercitarea simultană a funcției de consilier local și a calității de personal contractual în cadrul unei asociații de dezvoltare intercomunitară nu este de natură să genereze o situație de incompatibilitate, în raport de prevederile legale cuprinse în art. 88 din Legea nr. 161/2003, decât în cazul în care compartimentul în care este încadrat consilierul în cauză este inclus în aparatul de specialitate al primarului, în sensul de a fi cuprins în organigrama și statul de funcții al primăriei.
[1] Vlad-Cristian Soare, Contributia prin fonduri publice si posibilitatea darii in administrare catre asociatiile de dezvoltare intercomunitara a bunurilor proprietate publica, Universul Juridic Premium 10 din 2019. https://sintact.ro/#/publication/151016729?keyword=Regimul%20juridic%20aplicabil%20asocia%C5%A3iilor%20de%20dezvoltare%20intercomunitar%C4%83%20%C3%AEn%20Rom%C3%A2nia&cm=SREST (access: 2025-01-31 16:16)